Eroi fără nume

Faimos printre oameni sau înaintea lui Dumnezeu

La începutul cărții Exod, regele Egiptului a poruncit ca fiecare fiu născut dintr-un evreu să fie ucis. O femeie din seminția lui Levi a născut un fiu în această perioadă, dar din dorința de proteja copilul de moarte ea a confecționat un coșuleț pentru a-l pune în el și a-l lăsa în râul Nil. Această încercare nebunească de a-i salva viața ar fi părut, pentru cei mai mulți dintre noi, tot o condamnare la moarte. Nu știm dacă a fost motivată de o credință radicală în Dumnezeu, de o dragoste disperată pentru copilul ei sau doar de adrenalina momentului. Poate că a fost o combinație a tuturor acestor lucruri. Dar, indiferent de motiv, ideea ei ingenioasă a funcționat. Copilul a ajuns în siguranță pe malul râului, unde fiica faraonului, fiica chiar a acelui rege care ordonase să fie omorât, l-a găsit și a simțit compasiune pentru el.

În timp ce toate acestea se întâmplau, sora mai mare a băiatului stătea la distanță, urmărind cu atenție fiecare detaliu, pregătindu-și următoarea mișcare în timp ce îl urmărea pe râu. Când fiica faraonului l-a scos pe copil din apă, sora lui s-a apropiat imediat și s-a oferit să găsească o doică dintre femeile evreice pentru acesta. Fiica faraonului a fost de acord, iar sora copilului, care probabil era și ea încă un copil, l-a dus direct înapoi la mama lui biologică. Datorită acestei fetițe, femeia levită a trecut de la a fi forțată să-și abandoneze copilul la a fi plătită pentru a-l alăpta. Datorită femeii levite și fiicei faraonului, viața lui a fost protejată, deși un rege căuta să-l omoare.

Când mama sa a terminat de alăptat, l-a dus înapoi la fiica faraonului și, din nou, și-a dat copilul spre binele lui. Fiica faraonului nu doar că i-a cruțat viața, dar l-a luat ca fiu al ei și l-a crescut. Apoi, el a fost numit Moise.

Moise, omul care a condus israeliții prin Marea Roșie, căruia Dumnezeu i s-a arătat printr-un rug aprins, care a lovit stânca și a văzut apa curgând din ea, care a primit cele Zece Porunci de la Dumnezeu, unul dintre cele mai faimoase personaje din Biblie, a trăit datorită a trei femei care și-au pus inima să-i păstreze viața de la naștere.

Ce este interesant la aceste trei femei?

Niciuna dintre ele nu este numită pe nume în relatarea acestei povestiri.

Când auzim despre toate lucrurile mărețe pe care Moise le-a făcut, rareori auzim despre rolurile umile ale celor care i-au păstrat viața cu mult înainte ca el să poată realiza ceva. Dar, dacă ar fi să ghicesc, aș spune că aceste trei femei nu au făcut ceea ce au făcut pentru a primi recunoaștere și prestigiu.

Ce suntem dispuși să facem pentru Dumnezeu fără să primim credit din partea oamenilor?

În biserică, mulți dintre noi vrem să fim un Moise. Vrem să fim ca David, Daniel, Estera, Noe, Maria și aceasta este o dorință frumoasă. El a pus în noi dorința de măreție: „Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor.” (Matei 13:43) Dar ce fel de măreție căutăm? Să devenim faimoși printre oameni sau să-L facem cunoscut pe El, fără a căuta ca numele nostru să fie lăudat?

Când Dumnezeu i-a chemat pe acești „eroi ai credinței” la sarcinile care i-au făcut celebri, niciunul dintre ei nu căuta poziții de onoare sau glorie din partea oamenilor.

Câți dintre noi suntem dispuși să fim „femeia levită” care nici măcar nu este numită pe nume în acest context? Câți dintre noi suntem dispuși să jucăm un rol extrem de sacrificial, dar care nu primește niciun titlu? Acest rol este tăcut, umil și uimitor de glorificator pentru Dumnezeu.

Aceste trei femei sunt departe de a fi singurele.

Femeia de la fântână. Ioan 4

Samariteanul milostiv. Luca 10:25-37

Soția lui Isaia, profetesa. Isaia 8:3

Femeia cu scurgere de sânge. Luca 8:43-48

Leprosul recunoscător. Luca 17:11-19

Văduva stăruitoare. Luca 18:1-8

Tatăl care aleargă. Luca 15:20

Soția lui Noe.

Femeia credincioasă și bănuțul pierdut. Luca 15:8-10

Tâlharul răstignit lângă Isus. Luca 23:39-43

Magii. Matei 2:1-12

Păstorii de pe câmp. Luca 2:8-20

Văduva săracă. Marcu 12:41-44

Oamenii din închisoare cu Iosif. Geneza 40

Lista încă continuă cu oameni care au făcut lucruri frumoase din care avem de învățat sau care au jucat roluri umile, dar esențiale și totuși, numele lor nu au fost niciodată dezvăluite.

Dorința de glorie, de afirmare și de recunoaștere este adânc înrădăcinată în noi. Ne dăm seama de asta când facem ceva la fel de simplu ca spălatul vaselor, darămite să salvăm viața unui profet faimos.

Cred că este sănătos să ne întrebăm: cum m-aș simți dacă aș face ceva cu adevărat măreț, ceva care ar intra chiar în istorie, dar nimeni, în afară de Dumnezeu, nu ar ști că eu am fost cel care l-a făcut?

Dacă acesta este rolul pe care Dumnezeu îți cere să-l joci, îl vei disprețui? Sau îți vei pune toată inima în el, ca și cum ai lucra pentru Domnul și nu pentru oameni? Coloseni 3:23

„Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.” Matei 6:6

Dacă suntem atenți să nu „ne practicăm neprihănirea înaintea oamenilor” (Matei 6:1), El va fi credincios să ne răsplătească pentru aceasta. Dar trebuie să avem încredere în promisiunea că El vede.

- Much Love